Categorii [???]
Pe vremea mea…
“Că pe vremea mea…..”
Toţi am auzit asta la un moment dat de la părinţi, nu-i aşa? Poate de la cei mai moderni mai puţin, dar aceia sunt rari. Peste tot auzim şi chiar suntem implicaţi în conflictul acesta dintre generaţii. Fie că ne cunosc, fie că nu, se mai întâmplă să auzi prin parc o voce prin spatele tău: “of of, tineretul ăsta, când eram noi tineri nu aveam roţi din alea în picioare (adică role) sau…”. Din punctul ăsta de vedere, unii sunt de înţeles. Şi-au trăit copilăria şi adolescenţa în alt mediu, regulile şi regimul comunist şi-au lăsat amprenta asupra lor şi nu se pot acomoda cu tehnologia nouă sau chiar cu un anumit curaj sau tupeu al tinerilor.
Dar oare noi nu am spus niciodată ceva asemănător cu expresia “Că pe vremea mea….”? Sigur am spus. Circula mai demult pe net o scrisoare a celor născuţi în anii `80. Se povestea acolo de copilăria lor, jocurile preferate în aerul liber şi oarecum era o scrisoare împotriva generaţiei acesteia. Generaţia care a crescut fără vecinul de la 4, ci cu calculatorul, generaţia care nu a jucat prinsa pe afară, ci se împuşca la counter strike în reţea.
Eu personal am gândit la fel ca părinţii noştri în unele situaţii. De exemplu în liceul meu, elevii de primară, clasa a II-a, au telefoane de 7 milioane atârnate de gât şi umblă de colo până colo pe holuri. În primul rând că sunt interzise în liceu, mai ales aşa la vedere şi în al doilea rând am condamnat oarecum părinţii aceia. În liceu mai intră şi străini (în special la cabinet vin elevi de la un liceu mai rău famat de vis-a-vis), le-ar fi ruşine să îi smulgă telefonul de la gât, dându-i şi una peste cap? Şi apoi, copilul s-ar învăţa prost, cum că i se cuvin toate fără a face un efort pentru a le merita. Unde sunt timpurile în care părinţii ne motivau să lucrăm într-un mod, potrivit vârstei noastre, ca să merităm ce doream?
Şi pe copiii ăştia emo cine îi mai înţelege? Sau tocmai asta e problema lor? 
Că nu-i înţelege nimeni?
Compătimesc părinţii acestora sau părinţii oricărui copil (copil nu ca vârstă, ci ca statut în sine, poate fi şi adolescent, şi peste 20 de ani) răzgâiat, care nu ştie ce e respectul, care sunt rebeli doar de dragul de a fi… În acest sens îi admir pe ai mei, care fără să folosească metode ca bătaia sau diverse pedepse (să nu ieşi din casă, să nu te uiţi la tv etc.) au reuşit să mă educe frumos şi să se facă respectaţi.
Ce mai compătimesc? Copiii aceia care îşi iau zborul de acasă şi-şi amintesc cu greu că mai au părinţi, măcar cu un telefon.
Pentru toţi voi… Ascultaţi asta (Adrian Păunescu), partea de început e fenomenală…
Data publicarii : 29 Nov 07
Categorie articol : Etapa 3, Concurs 2
Popularity: 5% [?]
Blogul autorului : http://www.andreeam.net/
Yahoo Messenger : dida2oo7
Profil personal : Dida
16 Comentarii la “Pe vremea mea…”
Alte comentarii
- anca on O zi mai normala din viata unui om ...
- vlad on Premiul 5 - Camera Web Genius Eye 311Q
- Cris on Introspectie
- Lexis on Regulament si desfasurare concurs
- DeMaio on Pe ei! Pe tata lor!
[…] criticaţi, tăiaţi capul meu şi votaţi aici: Pe vremea mea… This entry was posted on Thursday, November 29th, 2007 at 1:11 am and is filed under Blog. You […]
(Raporteaza comentariu)
nascut in anii 80 eu urasc fara sa stiu generatia crescuta de calculator?
(Raporteaza comentariu)
Mie imi place sa ii spun evolutie , chiar daca nu sunt de acord cu ea si in mare parte sustin sus si tare ceea ce spui tu. Partea interesanta este ca fiecare ar trebui sa isi impuna niste principi si sa nu se lasa condusi ca niste bovine de anturaj sau de “trend”.Partea cu parintii intelegatori este de inteles pentru ca fiecare parinte isi doreste sa ofere copilului ceea ce nu a avut el (parintele) in copilarie si cred ca asta este unul din motivele pentru care ies copii fitosi pe banda rulanta.
.
Per total un articol super bun (adica mie unul imi place) , l-am si votat si sper sa le iei premile
(Raporteaza comentariu)
sa stii ca ai drepatate cu chestiile astea,dar le spun in general batranii;iar la partea cu copiii razgaiati…intr-adevar e vina parintilor…educatia acordata de ei e de vina
(Raporteaza comentariu)
[…] la maxim , este vorba de un articol scris de Dida pentru concursul bloggeri.ro. Articolul il gasiti aici si neaparat dupa ce l-ati citit sa-l votati ca doar asa se facea… pe vremea […]
(Raporteaza comentariu)
“Toate-au fost la timpul lor ceva exagerat…
>-
Toate au trecut in zbor si lumea le-a uitat…”(cam asa parca era
(Raporteaza comentariu)
Miclowan, nu am spus nimic de ură. Spuneam de diferenţa între generaţii. În scrisoarea aceea voi vă lăudaţi pentru modul în care v-aţi trăit copilăria, care e total opusă cu ce se întâmplă în ultimul timp
Se citea printre rânduri şi puţină compătimire pentru copiii de azi sau chiar revoltă pentru copilăria pierdută de azi.
Rottenkid, evident, principii oricine trebuie să aibă. Nu spun că nu te poţi certa cu ai tăi pe baza unui subiect, când sunt păreri diferite. Dar trebuie să ştii limita, să ştii cum să vorbeşti. Explici părerea ta, o argumentezi cât poţi de bine, nu ţipete şi ameninţări puerile.
(Raporteaza comentariu)
Bag de seama ca tu ai un fix cu intrebarile retorice, toate articolele tale incep la fel: oare de ce, oare cum, oare cand, bla bla. In privinta ideilor, ce sa spun, daca ar fi fost o compunere scrisa pt. ora de dirigentie n-ar fi sunat mai plat si mai banal. Presupun ca-ti place rolul asta de fata cuminte, care isi denunta colegii indisciplinati, care sterge tabla si scaunul profesorului, care isi trage mereu linie la caiet si face numai ce “se cuvine”. De ce vrei cu orice pret sa plictisesti oamenii?
(Raporteaza comentariu)
Subscriu la ceea ce a spus deidra, desi poate sunt putin mai temperata. Nu pot merge pana intr-acolo incat sa spun ca m-ai plictisit. Insa sincer, le-am mai auzit. Si am mai vazut. Copii asemanatori tie carora le place sa fie apreciati de varstnici. Va simtiti oarecum superiori cand va spune vecina ca “v-au crescut frumos parintii si nu umblati pe strada ca alte destrabalate cu buricul gol”.
Se numesc etape ale evolutiei soecietatii. Se numeste gap intre generatii si va exista mereu, si da, daca privesti cu atentie vei observa ca gap-ul se formeaza nu doar intre categorii diferite de varsta, ci si intre componentii aceleiasi varste. Eu le numesc pareri contrarii care construiesc viitorul. Iar parerea mea sincera este ca daca ai fi fost populara, bagata in seama sau necesara prin clasa sau liceu, nici macar nu ai fi avut timp sa observi prichindeii care au mobile de 7 milioane.
(Raporteaza comentariu)
Nu Deidra, nu-mi denunţ colegii, nu şterg scaunul profesorului, nu sunt fata cuminte şi perfectă. Mă distrez şi eu, chiulesc şi eu, greşesc şi eu, mai fac şi treburi bune. Nu aştept aprecierea nimănui, poate reuşesc să apreciez singură ce fac şi e suficient.
VerdedeParis, hm.. sincer, nu trebuie să-mi spună nimic vecina sau altcineva ca să mă simt bine.
Acum, la ultima frază, dacă îţi voi spune că mă ocup de multe în liceu vei spune că mă cred superioară… Dar am avut timp şi să văd prichindeii, mă încâlcesc mereu printre ei când merg la magazinul din liceu, clasele mici fiind la parter. Nu ai cum să nu vezi.
Mă tem că s-a înţeles greşit articolul. Poate v-a derutat fraza în care spuneam de ai mei, că m-au crescut bine. Nu am spus-o din laudă, nu pt. superioritate sau să jignesc pe alţii. Apreciam părinţii, ai mei sau oricare ştiu să crească frumos un copil. Care să-i ajungă un sprijin la bătrâneţe nu un ghimpe.
Mă scuzaţi dacă vă plictiseşte subiectul şi “s-a mai auzit de atâtea ori”. Eu am vrut să scriu astfel pentru că m-am cam săturat să văd răzgâiaţi prost crescuţi care-şi vorbesc cine ştie cum părinţii. Dacă părerea mea sinceră reprezintă după voi superioritate faţă de restul, foarte bine, aşa oi fi.
(Raporteaza comentariu)
Noah lasa Dida, nu te agita asa ca nu e sfarsitul vietii pe Pamant
E doar un articol ce trebuie comentat. Nu e nimic personal. 
Chill.
(Raporteaza comentariu)
Nu înţeleg de ce crezi că nu-s “chill”. Aţi comentat, v-am răspuns. Sau nu trebuia?
(Raporteaza comentariu)
Esti prea inversunata pe generatia ’80 si pe generatia “pro”. Cu alte cuvinte susti generatia ta. E firesc, fiecare dintre noi are un sentiment de apartenenta la ceva. Incearca sa nu-i judeci pe altii, fiecare generatie are propriile particularitati cu care se identifica si se mandreste. Oamenii s-au luat de tine pentru ca ai fost partinitoare si deloc obiectiva. Nu e placut sa auzi, nesustinut sau argumentat de ce generatia ’80 ar fi gresit ca se juca “ratele si vanatorii” si nu pe compu. In plus, finalul tau se refera la copiii care uita de parintii lor, oarecum fara legatura cu discrepantele dintre generatii. Sunt doua subiecte total distincte pe care tu le-ai amestecat fara a stabili precis legatura.
(Raporteaza comentariu)
Oameni buni, recitiţi vă rog. Nu sunt înversunată pe nici o generaţie. Nu am cum să generalizez o generaţie ca fiind toată rea! Copiii de care vorbeam în articol pot fi al oricărei generaţii.
Ce am scris eu despre scrisoarea generaţiei 80 era pentru a demonstra că nu doar părinţii sau bunicii spun “pe vremea mea era x şi y…”, că o facem şi noi, fie că avem 14 ani (altă generaţie) sau peste 20 (generaţia 80). Ajungem şi noi la un moment dat să ne gândim că copilăria noastră a fost altfel, poate în mai bine, şi că cei de acum au alte preocupări care nu sunt mai frumoase decât ce făceam noi. Iar nostalgia ne face să iubim copilăria şi jocurile noastre şi să regretăm că alţii nu o petrec aşa ci… eu ştiu, împuşcându-se la CS.
Dacă nici articolul ăsta nu a fost la obiect, fără prea multe interpretări (cum erau celelalte, oarecum), nu ştiu ce să mai cred
PS: Nu am condamnat deloc generatia 80 ca a jucat nu ştiu ce şi nu pe calculator. Din contră! Nu degeaba am spus de calculator şi de împuşcatul pe cs, lucru făcut de geraţia nouă, lucru deloc plăcut pentru că pierd momente importante afară, în aer liber, mişcare etc.
(Raporteaza comentariu)
Doamne.
(Raporteaza comentariu)
Bre bloguvasile, “sustii” se scrie cu doi “i”. Doar asa, ca tot sari tu de fiecare data sa-i corectezi pe altii…
(Raporteaza comentariu)