Categorii [???]
Ce faci tu in viata mea, blogule?
sau “Efectul blogului in viata unui om”, titlul oficial. 994 de cuvinte, dupa “Word count” din Word.
Na ca am ajuns si la asta… Am tot incercat sa evit subiectul, am incercat doar sa explic de-a lungul timpului de vreo 2-3 ori de ce scriu eu pe blog. Si parca speram sa scap, sa nu trebuiasca sa spun si cum mi-a afectat viata blogul. Blogul ca termen general, nu numai blogul principal, “A lu’ Ionut“, ci si celelalte. Noroc cu concursul de la bloggeri.ro, ca pot da vina pe organizatori ca m-au facut sa scriu asa ceva 
Am inceput sa scriu acum aproape 4 ani pe blog. Vazusem in Evenimentul zilei despre aparitia unei noi “jucarii”, jurnalul online. Weblog. De curiozitate (asa am zis atunci, dar cred ca deja stiam ca nu asta e motivul…) am intrat sa-mi fac si eu un cont. Si cu cont facut m-am trezit.. 3 ani am scris sub pseudonim. Din care 3 ani mi-am descarcat toate problemele pe care le aveam, acoperit fiind de anonimat. A fost o perioada in care stiam ca nu ma pot vaita tot timpul la prieteni asa ca ma descarcam pe blog. Era comod si ma facea sa cred ca asa ma vindec.La un moment mi-am dat seama ca am devenit penibil, am vazut, citind si alte bloguri, ca mult prea multa lume se descarca de probleme pe blog, ca blogul a ajuns toaleta unde toti (se) refuleaza. Si am realizat penibilitatea. Si am decis sa imi fac un alt blog, in care sa scriu ce simt, insa fara sa-mi arunc suferintele si sa ma vait ca x nu ma mai iubeste si cat rau mi-a facut sau cat de neinteles sunt…Nu scriam la inceput decat de 2-3 ori pe saptamana. Nu stiau decat 4-5 prieteni de blog si asta era modul prin care-i lasam sa mai stie ce s-a intamplat cu mine.Acum stiu mai multi de blogul nou. Familia, prietenii, chiar si colegii de serviciu. E o modalitate de a sti ce mai gandesc, ce mai zic, ce mai gatesc. Prietenii mai asculta cate o formatie/melodie sau vad cate un film recomandat de mine. Nu am ce ascunde…Tot blogul m-a facut sa ma uit in unele momente mai atent in jur. A mai aparut un filtru in analiza lucrurilor pe care le vad: blogul. Uneori vad asa de clar cate un eveniment si ii pun din prima amprenta: “trebuie sa scriu despre asta pe blog”. Uneori ma sperii, pentru ca se intampla ca acest filtru sa fie primul. Mi-amintesc ca eram in concediu si am vazut o floare atat de frumoasa incat automat am scos aparatul sa o pozez. Insa, in loc sa ma bucur de frumusetea ei, inca de cand scoteam aparatul am zis “asta o pun pe blog”. Si am inchis aparatul apoi si am plecat, fara insa sa ma uit la floare mai cu atentie… Am realizat acest lucru cu tristete atunci cand, ajuns acasa, ma uitam pe poze si am vazut-o pierduta printre multe alte imagini si mi-am dat seama ca nu am apreciat acea floare la adevarata ei valoare, asa cum as fi facut-o daca nu aveam blogul.Scriu mult pe blog. Asa mi se zice mereu. Da, asa e. Dar scriu pentru ca asa simt. Insa scriu repede. Ma ajuta poate si faptul ca ideile imi sunt destul de clare in cap. Si poate si cativa ani de tehnoredactare, care m-au facut sa scriu si repede si “blind”. Cred ca, desi scriu cam 7 posturi pe zi, scriu efectiv pe blog doar maxim 20 de minute pe zi. Ceea ce nu e mult. Imi lua mai mult sa scriu posturile din categoria “Evenimente azi” sau cele din categoriile de recomandari si analize film/carte/gatit, pentru ca imi place sa am posturi documentate. Nu-mi place sa arunc niste cuvinte fara acoperire si gata. Asa ca in zilele alea chiar stau mai mult, poate dublu, 40 de minute.Zilnic citesc in reader ce s-a mai postat. La inceput aveam zeci de bloguri in lista, tot adaugam, nu stiam ce sa mai citesc mai repede. Apoi am inteles ca nu am de ce sa fac asta, trebuie sa mai elimin, sa pun niste filtre. Asa ca am ramas cu cateva zeci in lista din Google Reader. Jumate de business si jumate de placere. Sunt bloguri pe care le citesc inca de acum cativa ani…Mi-am facut si “prieteni on-line” prin blog. Am redescoperit o prietena din liceu. Interactionez mult on-line cu ei. Cu unii chiar m-am vazut si la un suc sau la cate un eveniment. Insa nu am mers la intalnirile de bloggeri. Nu stiu de ce. Poate pentru ca prefer sa raman cu impresia pe care mi-o lasa fiecare prin gandurile lui asternute “pe hartie”. Sunt si cativa cu care m-as vedea, cei pe care ii simt foarte aproape de mine. Insa nu cu toti. Adica nu vreau sa merg la intalnirile organizate. De ce? Nu stiu.Am ajuns si la bani. Da, vreau sa fac bani cu blogul. Dar NU, nu cu blogul asta. Am blog in engleza, el e cel care va “produce pentru mine”. Asta chiar daca pe blogul meu exista AdSense. E pus ca asa e moda, nu de altceva. Introducerea asta era pentru a raspunde si la intrebarea “Daca ai castiga destui bani din blogul personal, ti-ai da demisia de la locul de munca?”. Nu, nu asta ar fi motivul. Mi-ar placea sa castig bani suficienti din blog. Dar blogul sa ramana un hobby. Pentru ca daca devine “loc de munca”, daca devine sursa principala de venituri, risca sa piarda din “atractie”, risca sa ma indeparteze de el. Si nu as vrea asta.
Acum ca am scris si toate cele de mai de sus, imi dau seama ca asteptam de mult un motiv sa clarific lucrurile astea. Asa ca ma bucur ca a aparut concursul asta si mai ales ca a pus tema asta. O sa vad ce teme mai sunt, cand le vine randul, poate mai scriu si atunci la fel de mult
Data publicarii : 21 Sep 07
Categorie articol : Neclasificat
Popularity: 6% [?]
Blogul autorului : http://blog.e-altfel.ro
Yahoo Messenger :
Profil personal : Ionut
[…] bloggeri.ro, cel cu concursul cu posturi pe teme date. Ma puteti vota aici daca v-a placut ce am scris. Click pe stelutele din dreapta […]
(Raporteaza comentariu)